Despre proiect

Primăria Municipiului București și Banca Mondială au semnat pe 4 martie 2019 un acord de servicii de asistenţă tehnică, pentru o perioadă de 36 de luni, cu scopul de a sprijini municipalitatea în prioritizarea și implementarea unor intervenții esențiale pentru dezvoltarea locală și creșterea calității vieții în Municipiul București.

În cadrul parteneriatului, Banca Mondială oferă asistență tehnică și pentru elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Capitalei, cunoscută generic ca Strategia București 2050 (#București2050, #SIDUBucurești). Scopul acestui document este de a identifica cele mai bune soluții pentru alinierea capitalei la standardele principalelor metropole europene și globale, propunând proiecte de importanță strategică și cu impact pe termen scurt, mediu și lung.

În vederea elaborării strategiei, Primăria Municipiului București și Banca Mondială au lansat o campanie de consultare cu cetățenii din toate categoriile de grup țintă relevante, de la elevi, studenți, părinți și pensionari, până la grupuri vulnerabile, antreprenori, angajați, investitori, navetiști, artiști, expați și turiști. Campania constă în utilizarea unui mix de instrumente de consultare calitativă și cantitativă, inclusiv un sondaj de opinie complex în rândul Bucureștenilor, întâlniri de tip focus-group, precum și o serie de consultări și dezbateri, atât în mediul online cât și în cel offline, cu privire la subiectele cuprinse în strategie. Printre aceste subiecte se regăsesc dezvoltarea economică a capitalei, mobilitatea si transportul, mediul și biodiversitatea, capacitatea administrativă.

Activitățiile de consultare cu Bucureștenii și celelalte categorii de public-țintă sunt derulate pe întreaga perioadă a parteneriatului dintre Primăria Municipiului București si Banca Mondială, sub umbrela campaniei “Ești București” (#EștiBucurești). Misiunea campaniei “Ești București” este de a asigura transparența procesului de elaborare a Strategiei București 2050, precum și de a încuraja participarea cetățenilor în acest exercițiu important pentru oraș, menit să înglobeze nevoile și propunerile Bucureștenilor în mod incluziv.

Canalele de consultare online sunt reprezentate de această platformă, secțiunea Mă implic, precum și de paginile de Facebook și Instagram. În plus, această platformă va fi actualizată cu documente de interes public, elaborate pe parcursul proiectului (analize, rapoarte, sondaje ș.a..m.d.).

Idei de proiecte sau alte informații relevante pentru strategie pot fi trimise de către bucureșteni la adresa estibucuresti2050@gmail.com sau accesând secțiunea Contact.

Despre București

România se află printre economiile cu cea mai rapidă creștere din Uniunea Europeană în ultimii ani, alături de Polonia, Ungaria și Letonia. Principalele motoare de creștere ale țării sunt capitala București și orașele secundare. Zonele urbane funcționale (ZUF) ale orașului București și ale celor 40 de reședințe de județ din România

  • generează 90% din veniturile companiilor naționale,
  • concentrează 80% dintre persoanele cu studii superioare,
  • au atras 67% dintre navetiști conform ultimului recensământ din 2011, precum și 66% din populația migrantă în perioada 2001-2011 și
  • cumulează 61% din totalul forței de muncă ocupate și 58% din totalul populației țării.

Bucureștiul singur generează aproximativ un sfert din PIB-ul țării. Conform Eurostat, București are în prezent un PIB pe cap de locuitor (SPC) mai mare decât cel al Romei, al Madridului, al Berlinului, al Lisabonei și al Atenei. Este, de asemenea, capitala cu cea mai rapidă creștere din UE, PIB-ul pe cap de locuitor crescând de peste 4 ori între 2000 și 2015. 

O administrare corespunzătoare a economiei Bucureștiului este esențială. Deși are un PIB pe cap de locuitor (SPC) mai mare decât cel al mai multor capitale din Europa de Vest, orașul a atras puține talente și expertiză care să-i asigure o creștere susținută. În plus, în București se află cea mai mare concentrație de persoane marginalizate din întregul mediu urban din România.

O bună administrare a Bucureștiului va aduce avantaje nu numai pentru locuitorii săi, ci și pentru Regiunea Sud în ansamblul său și pentru întreaga țară.

Municipiul București are o contribuție majoră la economia României, însă se confruntă, de asemenea, cu o serie de provocări care îi afectează traiectoria de dezvoltare durabilă. Unele dintre aceste probleme sunt:

Deși Bucureștiul are o serie de strategii sectoriale, îi lipsește un document strategic global care să stabilească direcțiile cheie de dezvoltare a orașului, precum și proiectele și programele prioritare esențiale pe termen scurt, mediu și lung.

Astfel, în cei 30 de ani de tranziție de la căderea regimului comunist în 1989, municipiul București a funcționat fără nicio strategie autentică de dezvoltare. De cele mai multe ori, deciziile de dezvoltare urbană s-au luat într-o manieră ad-hoc, fără o planificare pe termen lung, fără un set clar de priorități aflate la baza deciziilor și fără înțelegerea resurselor care ar putea fi mobilizate pentru rezolvarea problemelor presupuse de dezvoltarea urbană.

Bucureștiul are nevoie de o Strategie Integrată de Dezvoltare Urbană coerentă, care sa ia în calcul nevoile cetățenilor și care să vizeze planificarea și gestionarea eficientă a investițiilor de capital.

Bucureștiului i se mai pot aduce multe îmbunătățiri în ceea ce privește calitatea serviciilor publice, amenajările și calitatea generală a vieții. Cu toate că sectorul privat al orașului a avut performanțe extraordinare în ultimii ani, eficiența administrației locale poate fi îmbunătățită. Majoritatea clasamentelor care măsoară calitatea vieții în orașe (precum EuroStat, Mercer, Economist Intelligence Unit) plasează constant Bucureștiul pe ultimele locuri din Europa. Un sondaj, realizat de Banca Mondială și publicat în raportul Orașe Magnet, a arătat că unul dintre principalele motive pentru care oamenii preferă să se mute într-un alt oraș decât în cel care locuiesc în prezent este calitatea mai bună a vieții.

Pentru perioada de programare 2007-2013, toate primăriile importante din România au elaborat Planuri Integrate de Dezvoltare Urbană (PIDU) pentru a accesa fonduri UE destinate unor intervenții urbane specifice. În 2010, Primăria București a pregătit, de asemenea, un astfel de plan integrat pentru centrul istoric al orașului, cu accent pe îmbunătățirea calității vieții și a mediului urban, în beneficiul cetățenilor, al firmelor și al turiștilor. PIDU București cuprinde 62 de intervenții urbane complexe, cu o valoare totală estimată la aproximativ 240 milioane EUR. Deși s-au elaborat studii de fezabilitate și proiecte tehnice pentru unele dintre cele 62 de intervenții urbane, până în prezent niciuna nu a fost realizată efectiv. Practic, până în prezent, București este singurul municipiu din România care nu a reușit să pună în aplicare niciun proiect din PIDU.

Orașele din România au unele dintre cele mai mari suprafețe de teren dezafectat din Europa. După dispariția sistemului de planificare centralizată, majoritatea orașelor mari ale țării au rămas cu terenuri mari ocupate de întreprinderi industriale în declin sau terenuri care nu fuseseră încă dezvoltate de regimul comunist. Cele mai multe municipii din România nu au reușit să identifice soluții adecvate de dezvoltare a acestor terenuri. Marea majoritate a cazurilor de redezvoltare a terenurilor dezafectate au fost întreprinse de sectorul privat.

Bucureștiul este un caz ilustrativ în această privință, întrucât aproape 31% din terenuri sunt alocate utilizării industriale, deși foarte puține întreprinderi industriale au rămas active în oraș. În același timp, capitala dispune de o serie de terenuri virane în zone excelente ale orașului (cum ar fi Esplanada sau Casa Radio), care au rămas nedezvoltate încă din 1989, din cauza unor probleme de proprietate și a lipsei de instrumente adecvate de regenerare urbană. Este important ca municipiul București să găsească metode eficiente și eficace de redezvoltare a acestor terenuri și să ofere astfel un model de urmat pentru inițiative similare în alte orașe din România.

În plus, din cauza cadastrului incomplet și a slabei gestionări a procesului de restituire a proprietăților după 1989, autoritățile locale din București, asemeni celor din multe alte localități mari din România, cunosc insuficient activele pe care le dețin, iar pentru cele pe care le cunosc, nu dispun de o strategie de bună gestionare – adică o strategie clară de reintroducere a lor într-un circuit productiv.

Municipiul București este capitala europeană cu cea mai mare expunere la riscul seismic. Un raport recent al Băncii Mondiale arată că, doar în ultimii 100 de ani, 13 cutremure au provocat 2.630 de decese în România și au afectat peste 400.000 de persoane. Ultimul cutremur major (din 1977) a distrus sau deteriorat 32.900 de clădiri, a lăsat fără adăpost peste 35.000 de familii, a provocat pagube directe de 2 miliarde USD și a ucis 1.424 de persoane. Majoritatea acestor pagube au fost concentrate în București.

Cercetătorii estimează că un eveniment similar ar provoca în prezent pagube directe de 7-11 miliarde EUR (dintre care 5 miliarde EUR în pagube neasigurate), pierderile economice depășind 25 miliarde EUR, majoritatea acestora fiind din nou concentrate în București. Decesele estimate se situează între 700 și 4.500, iar 250.000 de persoane ar putea rămâne fără locuință pentru o perioadă de mai multe luni sau ani. Modelele elaborate de Universitatea Tehnică de Construcții din București estimează că un astfel de cutremur ar reduce imediat funcționalitatea și accesul la locuințe în București la 30%, funcționalitatea urmând să crească abia la 65% după un an și la 90% după doi ani.

Riscul asociat cutremurelor este uriaș, dar progresele înregistrate înspre reducerea acestui risc sunt mici. În București au fost identificate 2.460 de clădiri cu risc de prăbușire în caz de cutremur, dar numai 85 dintre acestea au fost reabilitate după 1990. Pe lângă aceste 2.460 de clădiri mai sunt mii de alte construcții care s-ar putea prăbuși sau deteriora grav, dar care încă nu au fost evaluate. Multe dintre aceste posibile clădiri „cu risc” sunt în prezent locuite, ocupate de firme private sau oferă servicii publice esențiale. Programele guvernamentale de reabilitare a acestora nu au avut succes din diverse motive – de la lipsa unui cadru legal care să interzică ocuparea structurilor periculoase la procedurile administrative neclare și greoaie, lipsa finanțării multianuale, neclarități privind regimul de proprietate, costul mare al reabilitării și lipsa unui cadru adecvat privind găzduirea temporară a familiilor/serviciilor publice strămutate, calitatea slabă a reabilitării unor clădiri în trecut, apatia generală și neconștientizarea riscului de cutremur etc.

În plus, deteriorarea substanțială a clădirilor istorice din centrul vechi pune în pericol viețile pietonilor în cazul prăbușirii clădirilor și a fațadelor pe străzi, iar deteriorarea acestei zone istorice ar putea afecta veniturile din turism timp de mai mulți ani după un cutremur. Pentru a complica lucrurile, clădirile istorice se află sub competența Ministerului Culturii și, în general, pot fi reabilitate numai cu sprijinul și acordul acestui minister – un proces de multe ori îndelungat, neclar și costisitor.

Toți acești factori exercită o imensă povară asupra orașului în ceea ce privește răspunsul, recuperarea și reconstrucția în caz de cutremur. Va fi extrem de important ca în următorii ani să se identifice și să se elimine blocajele, pentru a se accelera reducerea riscului seismic prin programul de reabilitare a clădirilor cu risc seismic din București, împreună cu ameliorarea programului de reabilitare al guvernului central. Studiul Băncii Mondiale privind locuințele, desfășurat în 2015 pentru a fundamenta Strategia Națională a Locuirii din România 2016-2030, plasează programul de reabilitare seismică pe primul loc între prioritățile acestui domeniu.

În 2017, Bucureștiul a avut cel mai aglomerat trafic din Europa, depășind (în sens negativ) orașe precum Moscova, Londra, Roma, Paris sau Bruxelles. Conform aplicației de navigație rutieră „Tom Tom”, șoferii din București pierd în medie cu 50% mai mult timp în trafic decât ar fi necesar în condiții de trafic liber. În mod evident, acest lucru se reflectă în pierderi economice importante (timpul pierdut în trafic nu este timp utilizat productiv) și are urmări negative asupra mediului.

Recunoscând aceste probleme asociate traficului aglomerat, Uniunea Europeană a inclus, în perioada de programare 2014-2020, o condiție ex-ante pentru orașele din UE care doresc să atragă fonduri pentru investiții în mobilitate: acestea trebuie să instituie planuri de mobilitate. În România, planurile de mobilitate pentru cei șapte poli de creștere au fost finanțate din fonduri UE și coordonate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. În acest context, Bucureștiul a fost unul dintre orașele care au elaborat Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD).

PMUD are rolul de a crește mobilitatea prin atingerea următoarelor obiective strategice:

  1. Accesibilitate – asigurarea faptului că toți cetățenii beneficiază de opțiuni de transport care permit accesul la destinații și servicii esențiale;
  2. Siguranță și securitate – creșterea siguranței și a securității;
  3. Mediu – reducerea poluării atmosferice și fonice, a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie;
  4. Eficiență economică – creșterea eficienței și a raportului cost-eficacitate ale transportului de persoane și de mărfuri;
  5. Calitatea mediului urban – aducerea unei contribuții la creșterea atractivității și calității mediului și designului urban, în beneficiul cetățenilor, al economiei și al societății în ansamblul său.

PMUD este un document strategic și un instrument pentru politicile de dezvoltare care utilizează un model de transport pentru simularea cererii de transport și identifică soluții pentru satisfacerea nevoilor de mobilitate în perioada 2016-2030 (cu un buget estimat de 7 miliarde EUR). Măsurile și investițiile definite în PMUD acoperă toate modurile de transport și sunt structurate în jurul a șapte politici privind transporturile:

  1.     Întărirea capacității instituționale
  2.     Îmbunătățirea transportului public
  3.     Promovarea deplasărilor nemotorizate
  4.     Siguranță rutieră
  5.     Transport rutier și politică integrată de parcare
  6.     Integrarea mobilității cu planificarea urbană
  7.     Gestionarea mobilității și STI

Una dintre măsurile specificate în cadrul politicii de întărire a capacității instituționale constă în crearea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov (ADTPBI), cu atribuții de monitorizare a aplicării PMUD. Această asociație a fost înființată în iulie 2017 și a început implementarea unora dintre măsurile incluse în PMUD, însă cele mai mari și mai complexe intervenții și investiții nu au fost încă realizate, asociația recent înființată necesitând asistență pentru acestea.